Noile Mari Puteri mondiale proaspat formate, Japonia si Statele Unite, si-au intersectat
nu de putine ori calea politicii externe una cu cealalta, dupa abandonarea politicii
izolationiste.Spatiul in care se intersecta expansionismul american cu cel nipon, cel mai mult
era zona Pacificului si zona Chinei;ambele superputeri considerau ca acestea le-ar reveni de drept ca zona de influenta.
In aceasta privinta Statele Unite vor incepe o campanie de cuceriri cu scop strategic,
de a creea baze militare pentru flota dar si cu scopul de a obtine sfere de influenta intr-o
regiune despre care se credea de o foarte mare imporatnta pentru viitorul Uniunii.In baza acestei credinte
S.U.A. va anexa mai multe arhipelaguri si insule cu rol strategic.
Daca pentru Pacificul Central S.U.A. este fara rival, pentru Pacificul de Vest se anunta o rivalitate cu Japonia prin amenintarea sferei de securitate a Arhipelagului nipon si a achizitiilor sale insulare.
O alta zona unde cele doua Mari Puteri tindeau sa-si impuna hegemonia era China, numai ca S.U.A. tintea doar la o hegemonie economica si apara integritatea Chinei, pe cand Japonia urmarea realizarea de anexiuni teritoriale in China.
O evolutie sinoasa au inregistrat, dupa 1905, relatiile Japoniei cu Statele Unite, guvernul
de la Washington privind cu suspiciune politica japoneza in Extremul orient, ingrijorat fiind
de soarta arhipelagurilor Hawaii si Filipine care puteau fi aparate cu greu in cazul unei agresiuni
nipone.Totodata, controlul japonez asupra economiei manciuriene, control obtinut dupa rasunatoarea
victorie asupra Imperiului tarist, sfidand astfel principiul ,,portilor deschise", i-a nemultumit
pe americani.
Un motiv de disputa pe langa teritoriul chinez, a fost si imigratia japoneza pe
coastele apusene ale Statelor Unite si in Hawaii.Astfel daca in 1870 erau inregistrati in S.U.A.
doar 55 de japonezi, numai in 1900 au intrat 12.000 de persoane, ce s-au stabilit in California,
imigrare ce a provocat protestele americanilor ce erau amenintati sa-si piarda locurile de munca
din cauza salariilor foarte mici pe care japonezii la acceptau.
Astfe s-a nascut in americani o ura impotriva japonezilor, pe coasta americana a Pacificului
constituindu-se chiar si o ,,Liga pentru alungarea japonezilor", la San Francisco, in 1905,
iar in 1906 s-a creat si un ,,Birou pentru invatamant" care cauta sa impiedice accesul ,,galbenilor"
in scolile publice americane.
Un alt factor ce ,,ajutase" crearea acestei mentalitati antijaponeze, a fost si faptul
ca japonezii nou sositi in Statele Unite erau reticenti la schimbare, ei fiind foarte
inflexibili la modul de viata american.Astfel, in anii 1906 si 1907, s-a continuat pe teritoriul
american politica de inlaturare a japonezilor, organizatii rasiale locale procedand la devastarea
de locuinte si pravalii japoneze, in unele centre urbane avand loc adevarate masacre, deplanse
de guvernul american.S-a incercat luarea unor masuri pentru a anula acest sentiment de ura ce
se infiripase in inimile americanilor impotriva ,,galbenilor", ajungandu-se chiar ca in anul 1907
guvernul japonez sa inceteze acordarea de vize pentru Statele Unite.La 30 noiembrie 1908, la
Washington s-a semnat un document, Root-Takahira, cu care s-a incercat aplanarea conflictelor
de pe teritoriul S.U.A. in privinta niponilor, fara nici un succes insa, problema ramanand
deschisa si pe perioada urmatorilor ani.
Colaborarea americano-japoneza a avut loc mai ales pe plan economic, dar si pe
plan politic, S.U.A. incheind o serie de tratate cu Japonia.Japonia reprezenta pentru
Statele Unite o importanta piata de desfacere, dar si un real pericol in Pacific, mai ales
dupa victoriile obtinute de flota nipona asupra celei ruse.Se dovedea astfel puterea militara
a Imperiului Soarelui Rasare si incepe a se vorbi tot mai mult de ,,pericolul galben". S.U.A. reprezenta pentru Japonia un model, pe
teritoriul american scolindu-se o multime de demnitari japonezi. S.U.A. reprezenta o puternica forta in Pacific, forta ce putea pune in dificultate
Imperiul nipon.
